– Scris de Kinga Csorba
iv) Prejudecăți
Prejudecata este o opinie sau un punct de vedere despre un străin, o persoană sau un grup. Prejudecata poate fi pozitivă sau negativă. Prejudecățile sunt în mare parte fixate în timpul procesului de socializare și sunt foarte greu de schimbat.
Preconcepțiile și stereotipurile simplifică de fapt lumea pentru noi, „ajutându-ne” să ne completăm rapid cunoștințele.
v) Etnocentrismul
Ideea de etnocentrism se bazează pe principiul conform căruia o cultură este superioară altora și că, prin urmare, cultura, tradițiile, istoria și obiceiurile altora sunt incompatibile cu ale lor.
Opiniile, evaluările și autojustificările noastre sunt puternic influențate de entocentrismul nostru. Adică, trăim în convingerea că ceea ce credem noi este corect și ceea ce credem noi este greșit. Considerăm că vina aparține celeilalte persoane pentru că nu vede aceleași lucruri în același mod ca și noi. În multe cazuri, vedem doar ceea ce vrem să vedem și nu suntem dispuși să vedem lumea dintr-o perspectivă diferită.
e) Efectele imaginilor
vi) Discriminarea
Discriminarea este, de fapt, punerea în practică a prejudecăților, cei care sunt discriminați sunt stigmatizați, discriminați, izolați, privați de drepturile lor.
Deși nu există o definiție unică a discriminării, toate definițiile din documentele privind drepturile omului includ următoarele elemente:
– discriminarea pe motive de rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică sau de altă natură, origine națională, etnică sau socială etc.
– există acte care constituie discriminare, cum ar fi respingerea, restricționarea sau excluderea unui grup. Fenomenul variază de la genocid, sclavie, epurare etnică, persecuție religioasă până la procesul de excludere.
– De asemenea, discriminarea are consecințe care îi împiedică pe indivizi să se bucure de drepturile care le revin.
Segregarea este o formă extremă de discriminare, în cazul în care anumite grupuri etnice sunt forțate la segregare prin lege sau obiceiuri locale. Exemplele includ izolarea evreilor în ghetouri și forțarea romilor în zone periferice. Discriminarea poate fi directă, de exemplu, atunci când imigranților nu li se permite să locuiască în locuințe, sau indirectă, atunci când este rezultatul unei reguli sau măsuri, de exemplu, atunci când politica unui magazin exclude anumite grupuri minoritare (un supermarket refuză să angajeze persoane care poartă fuste lungi și eșarfe pe cap).
Unele țări au introdus discriminarea pozitivă, sau acțiunea afirmativă, pentru a combate discriminarea. Acest lucru înseamnă că, în anumite situații, ele favorizează în mod deliberat un anumit grup care a fost supus discriminării negative pentru o perioadă lungă de timp (admiterea la universități favorizează persoanele din grupuri care nu au fost admise la universități înainte). Scopul este de a contrabalansa efectele discriminării ascunse și de a combate inegalitățile dintre grupurile sociale.
vii) Xenofobia
Xenofobia este un cuvânt grecesc care înseamnă xenofobie. La fel ca și discriminarea, xenofobia își are rădăcinile în prejudecăți: „Mi-e frică de cei pe care nu-i cunosc, nu-i cunosc pentru că mi-e frică de ei”. Este ca roata veveriței, nu scapi niciodată de ea. Această frică de ceilalți se transformă adesea în ură.
viii) Intoleranța
Intoleranța, o lipsă de respect pentru diferență, se manifestă în principal atunci când nu acceptăm pe cineva care are o credință sau o opinie diferită, ci facem presiuni asupra lui pentru ca el să gândească, să simtă și să acționeze într-un mod similar cu noi. De asemenea, este intoleranță atunci când respingem sau excludem pe cineva din cauza convingerilor sale religioase, sexuale etc.