– Scris de Kinga Csorba
Introducere
„Fiecare sfânt are mâna întinsă pentru el însuși!” spune proverbul și cât de adevărat este. Predau educație socială la Liceul Elementar Petőfi Sándor din Székelyhíd, pentru elevii din clasele V-VIII, iar acest lucru a inspirat subiectul scrierii mele.
Aș dori să spun câteva cuvinte despre oraș și despre școala noastră. Orașul Székelyhíd este situat în partea de nord a județului Bihor, aproape de granița româno-ungară, la 40 km de Oradea. Populația este de aproximativ 12.600 de locuitori, iar distribuția etnică a orașului este de 67% maghiari, 25% romi și 8% români. Liceul Teoretic Sándor Petőfi, cel mai istoric liceu din regiunea Érmellék, a fost predecesorul Liceului mixt de limbă maghiară Székelyhíd, înființat în 1954. Liceul a preluat numele de Sándor Petőfi în 1990 și în prezent școlarizează aproape 600 de elevi în clasele V-XII. Ca și orașul nostru, școala este o instituție multietnică, cu elevi maghiari, români și romi. Diversitatea culturală este mai vizibilă în clasele V-VIII.
Anul școlar 2017-2018 a adus noutăți în domeniul Educației Umane și Sociale, deoarece a fost introdusă disciplina Educație civică în clasele VII-VIII, în locul disciplinei anterioare Educație civică, și a fost extinsă la tot anul școlar primar. Denumirea disciplinei Educație socială este, de fapt, un termen generic, întrucât în fiecare clasă este introdus un segment specific al educației sociale. Noua materie se numește Gândire critică și drepturile copilului în anul V, Educație interculturală în anul VI, Educație pentru cetățenie democratică în anul VII și Educație economică și financiară în anul VIII.
În cadrul acestora, aș dori să mă concentrez asupra Educației interculturale, care este subiectul studiului meu în clasa a VI-a.
Educația interculturală planificată pentru clasa a VI-a este poate cea mai mare schimbare față de curriculumul anterior, deoarece interculturalitatea era inclusă în curriculumul anterior doar ca o valoare de bază care trebuie urmată.
Noul curriculum impune utilizarea corectă a conceptelor de diversitate culturală, patrimoniu cultural, patriotism, multiculturalism și interculturalitate. Pentru ca elevii să asimileze și să aplice termenii de identitate, alteritate, toleranță, se propune crearea de proiecte, schițarea unor situații problematice . Materia încearcă să pună accentul pe învățarea unei identități de sine adecvate și pe deschiderea față de alte culturi. Empatia culturală” poate fi dezvoltată doar dacă se imaginează aceste lecții ca activități de rezolvare de probleme, bazate pe proiecte. Este important de subliniat faptul că ființele umane sunt ființe sociale, dar noul curriculum capătă o nouă dimensiune prin dimensiunea culturală/interculturală. În mod evident, curriculumul acoperă și elementele culturale care sunt esențiale pentru viața unei societăți interculturale: identitatea și diversitatea culturală, valorile și principiile societății interculturale, caracteristicile unei persoane care trăiește într-o societate interculturală, caracteristicile comunicării interculturale Dacă studiem aceste concepte, putem observa că profesorul are o sarcină și o responsabilitate uriașă în măsura în care reușește să creeze din elevi persoane tolerante și care acceptă, persoane de care este foarte mare nevoie în lumea noastră diversă. De aceea, consider că această materie este o mare provocare din mai multe puncte de vedere: în primul rând, nu este o sarcină mică pentru un elev de clasa a VI-a să reflecteze asupra problemelor grave ale comunităților minoritare și defavorizate, să vină cu propuneri de soluții și să pregătească proiecte în acest sens, iar în al doilea rând, să dezvolte competențe sociale și civice pe care le poate folosi mai târziu în viața reală.
În prima parte a studiului meu, aș dori să clarific conceptele implicate. Voi aborda mai întâi problema din punct de vedere teoretic. Aproape că nu există niciun termen în dicționare și lexicoane care să aibă atât de multe și variate explicații precum cultura. Ne confruntăm cu el în fiecare zi, este strâns legat de identitatea noastră, de naționalitatea noastră, de viața noastră de zi cu zi. A fost subiectul multor dezbateri și al unor perspective diferite.
În secțiunea următoare, aș dori să discut evoluția multiculturalismului și a interculturalismului și să explorez legăturile cauzale. Secolul XXI este o perioadă a societăților multiculturale. Suntem martorii unui pluralism cultural fără precedent, iar viitorul este unul al societăților multiculturale, multietnice și multilingve.
În ultima secțiune, aș dori să subliniez importanța educației interculturale. Întrucât trăim cu toții în societăți multiculturale, este foarte important ca respectul pentru diversitate, acceptarea diferitelor moduri de gândire, a diversității în educație, să fie o prioritate.